totul despre sapa

O sapa gresit turnata atrage dupa sine o serie de probleme, iar pardoseala neuniforma este doar una dintre cele mai deranjante.

  1. Ce este sapa si care este rolul ei
  2. Tipuri de sape
  3. Materiale si scule necesare
  4. Cine sunt executantii lucrarii
  5. Prepararea amestecurilor de sapa
  6. Turnarea sapei autonivelante, pas cu pas
  7. Operatiuni ulterioare

1. Ce este sapa si care este rolul ei

Sapa este un strat compus din mortar (in mod obisnuit nisip, pietris, apa si ciment) care se toarna peste o suprafata din structura unei constructii – de obicei placa de beton -, cu rolul de a o egaliza sau de a o aduce la un anumit nivel. Sapa poate fi aderenta, turnata direct pe stratul de suport, sau flotanta, atunci cand est turnata pe un strat izolant.

Unele sape pot fi finale, altele pot fi folosite ca suport pentru pardoseala. In cazul unei locuinte, de exemplu, pe sapa pot fi montate gresia, parchetul sau linoleumul.

Motivul principal pentru care este necesara turnarea sapei este faptul ca betonul din care este realizata placa de suport nu e renumit pentru rezistenta la umiditate si nici ca bariera termica sau fonica potrivita. Mai mult, betonul se stabilizeaza dupa o perioada indelungata, intre 3 si 5 ani, timp in care poate suferi modificari importante de structura. In functie de mediu, acestea sunt dilatarea (intr-un mediu umed) sau contractia (intr-un mediu uscat).

2. Tipuri de sape

Sapele sunt de mai multe feluri, in functie de modul de aderenta, dar si de compozitie. Unele sunt indicate in cadrul constructiilor rezidentiale, alte in in cele industriale. Iata, pe scurt, care sunt cele mai des intalnite in tara noastra.

In functie de modul de aderenta:

  • sape flotante
  • sape autoaderente

In functie de compozitie:

  • sape umede
  • sape semiumede
  • sape autonivelante

Sapa umeda

Sapa umeda sau fluida este sapa clasica, ce contine nisip, ciment si apa. Este optiunea cea mai putin costisitoare, dar si cu cea mai mare perioada de uscare, de pana la o luna de zile. In ultimii ani, locul acestui tip de sapa a fost luat de solutii mai moderne si mai avantajoase.

Sapa semiumeda

Sapa de consistenta semiumeda este folosita in locuri cu umezeala ridicata. Se prepara din nisip, ciment, sort si apa. Spre deosebire de sapa clasica, umeda, in compozitia sapei semiumede se adauga mai putina apa decat se precizeaza in reteta producatorului, pentru ca sapa va completa necesarul de apa din exterior.

Sapa semiumeda se prepara cu ajutorul unor echipamente speciale, cum ar fi o betoniera sau un mixer si are, in general, o grosime de aproximativ 5 centimetri.

In unele cazuri, este recomandata inlocuirea cimentului cu un liant hidraulic amestecat cu nisip sau cu sort de pana la 8 milimetri. Aceste produse speciale trebuie sa fie adaugate in compozitie urmand indicatiile producatorilor, pentru a obtine rezultate optime.

Acest tip de sapa cu liant hidraulic are cateva avantaje evidente:

  • timpul de uscare este foarte redus, in comparatie cu alte tipuri de sape: gresia poate fi aplicata la 24 de ore de la turnare, in timp ce pentru parchetul masiv se asteapta in jur de 5 zile pana la aplicare. In mod normal, o sapa clasica are nevoie de 30 de zile pentru uscare.
  • rezistenta ridicata in timp.
  • stabilitate si prestatii mecanice ridicate.

Sapa autonivelanta

Acest tip de sapa vine gata preparat si ambalat de catre producator. Grosimea poate varia de la 1 la 30 de milimetri, dar sunt unele produse care pot fi turnate in strat de pana la 100 de milimetri.

Sapele autonivelante au urmatoarele avantaje:

  • pot fi turnate cu usurinta, ceea ce reduce costurile cu manopera
  • au o rezistenta mecanica sporita
  • pot sustine orice tip de pardoseala
  • timpul de uscare este extrem de redus, in functie de producator. In unele cazuri, gresia poate fi montata dupa 12 ore, iar parchetul dupa 24 de ore

In functie de modul in care sunt turnate pe structura, sapele sunt de doua feluri: sape autoaderente si sape flotante.

Sapa autoaderenta

Mai cunoscuta si sub numele de sapa monolit, este caracterizata prin faptul ca adera, asa cum ii spune si numele, direct pe structura, fara un strat intermediar. Se foloseste in special in cazul constructiilor industriale.

Unul dintre dezavantaje este absenta unei bariere de vapori, ceea ce inseamna ca acest tip de sapa nu blocheaza infiltratia apei. Pe de alta parte, sapele autoaderente sunt recunoscute pentru gradul ridicat de rezistenta mecanica.

De asemenea, faptul ca acest tip de sapa se aplica direct pe structura constructiei inseamna ca orice fisura sau crapatura aparuta in placa de beton va fi transmisa si sapei. Acest lucru se va intampla si in cazul contractarii sau dilatarii structurii de beton, procese care dureaza pana la cativa ani de zile, adica pana cand apa a fost eliminata cu totul din structura.

Pentru a reduce riscul aparitiei acestor fisuri, este recomandata lipirea unor benzi perimetrale de dilatatie.

Sapa flotanta

Sapele flotante sunt des intalnite in constructiile rezidentiale si industriale si au rolul de a spori confortul. Acest tip de sapa isi ia numele de la faptul ca nu are niciun punct de contact cu elementele de structura. Se sprijina pe unul sau mai multe straturi izolante care pot fi, la randul lor, de mai multe feluri, in functie de rolul pe care il au:

  • hidroizolante
  • termice
  • fonice

O sapa flotanta se poate sprijini pe unul sau mai multe astfel de straturi, de acelasi fel sau diferite, in functie de nevoile constructorului sau ale proprietarului.

Sapa flotanta cu incalzire

In aceasta categorie intra sistemele de incalzire trase prin pardoseala, care pot fi electrice sau pe baza de agent termic. In ultimul caz, conductele trebuie sa fie izolate de restul sapei, pentru a preveni eventualele scurgeri de lichid.

In cazul incalzirii cu ajutorul conductorilor electrici, materialele folosite la turnarea sapei trebuie sa indeplineasca anumite conditii, asa ca este indicat sa urmezi indicatiile producatorului si sa verifici pe fisa tehnica daca produsul este destinat folosirii in cadrul sapelor cu incalzire.

Alte lucruri de care trebuie sa tii cont:

  • Sapa flotanta cu incalzire se placheaza cu materiale care nu impiedica transferul termic. Lemnul de exemplu, nu este indicat, pentru ca este un bun izolant.
  • Panourile izolante sunt recomandate, pentru a preveni pierderile de caldura catre structura cladirii.
  • Bariera de vapori este necesara, pentru a preveni infiltrarea umiditatii din structura.

3. Materiale si scule necesare

In afara de sapele autonivelante, care vin gata mixate in saci sau alte ambalaje direct de la producator, pentru turnarea unei sape ai nevoie de urmatoarele materiale si unelte.

4. Cine executa lucrarea

Turnarea sapei este o procedura extrem de delicata si importanta pentru o constructie, asa ca e recomandat sa soliciti aceasta lucrare unor specialisti. In functie de atributii, acestia sunt:

  • Proiectantul
  • Dirigintele de santier
  • Firma executanta
  • Producatorul de material
  • Personalul specializat

5. Prepararea amestecurilor de sapa

Amestecurile de sapa se prepara intotdeauna in functie de specificatiile producatorilor. Nu se va depasi sub niciun caz proportia de materiale, pentru ca sapa ar putea sa aiba mari defectiuni dupa perioada de uscare. Iata cateva retete de preparare, in functie de producator:

Sapa de egalizare Weber D10

Este utilizata in cadrul locuintelor, pentru nivelarea si finisarea pardoselilor din beton si a sapelor  deja existente. Poate fi turnata peste sapa de baza, peste suprafete de beton sau peste suprafete prefabricate. Potrivit producatorului, se recomanda aplicarea unui strat de amorsaj cu o zi inainte de turnarea sapei. Iata cum se prepara acest tip de sapa:

  • Se toarna continutul unui sac in circa. 4 – 4,5 litri de apa curata, rece si se amesteca cu ajutorul unui mixer electric pana se obtine un amestec omogen, fara aglomerari.
  • Dupa un repaus de cca. 5 minute, se reamesteca.
  • Amestecarea se poate realiza si in malaxor cu cadere libera, betoniera (timp de amestecare 3-5 minute), respectand cantitatea de apa pentru un sac.

Grosimi recomandate:

  • Sapa in aderenta: 20 mm
  • Sapa glisanta: 30 mm
  • Sapa flotanta:
    • 45 mm pentru termoizolatie 25 mm
    • 50 mm pentru termoizolatie de peste 25 mm

Sapa autonivelanta Ceresit CN 68

Este folosita pentru nivelarea si egalizarea sapelor cu uscare rapida, a suprafetelor pe baza de ciment cat si pentru nivelarea straturilor de sapa la cladiri vechi.

  • Se toarna sacul de Ceresit CN 68 in 5,5 – 6 litri de apa rece si se amesteca cu ajutorul unui mixer cu viteza mica (maximum 600 rpm).
  • Dupa amestecare, materialul se lasa deoparte 2-3 minute, apoi se amesteca din nou. Amestecul se toarna pe suprafata amorsata in prealabil.

Citeste si: Ghid complet pentru prepararea betonului si sapelor. Retete de beton si sfaturi practice

6. Turnarea sapei autonivelante, pas cu pas

Sapa autonivelanta este printre tipurile de sapa cele mai usor de aplicat, in primul rand pentru ca vine gata amestecata. Un alt avantaj este timpul redus de uscare, asa ca este recomandata in lucrarile de mica anvergura. Iata, mai jos, care sunt principalii pasi pentru turnarea sapei autonivelante.

Pregatirea lucrarilor

Inainte de a incepe prepararea sapei, este recomandat sa verifici daca stratul de suport, placa de beton sau radierul, este uscat si stabil. Acesta nu trebuie sa aiba crapaturi sau fisuri. De asemenea, nu trebuie sa fie inghetat sau patat de substante cum ar fi uleiul sau vopseaua. Toti acesti factori ar putea crea conditiile propice pentru o sapa prost turnata.

Pasul 1. Curatarea suprafetei de suport

Placa de beton sau radierul pe care va fi aplicata sapa trebuie curatata extrem de bine inainte ca aceasta sa fie turnata, pentru a elimina eventualele impuritati. Curatarea se poate face prin maturare, aspirare sau suflare cu aer sub presiune, daca detii un compresor de aer.

Pasul 2: Aplicarea amorsei

Amorsa se alege intotdeauna in functie de materialul stratului suport. Poate fi aplicata cu ajutorul unui trafalet sau cu bidineaua. Amorsa are rolul de a spori aderenta sapei la structura. Urmati intotdeauna indicatiile de pe ambalaj.

Pasul 3: Prepararea sapei

shutterstock 1119924833

  • Umple o galeata de 25 de litri cu apa curata.
  • Toarna praful din sac in galeata.
  • Cu ajutorul unui mixer electric setat la viteza redusa, amesteca aceasta compozitie constant, pana cand se obtine o pasta uniforma, fara cocoloase.
  • Lasa compozitia de sapa in galeata pentru aproximativ 10 minute, apoi continua sa amesteci pentru alte cateva minute.

IMPORTANT: Nu folosi o cantitate mai mare de apa decat este inscris in reteta sau pe ambalaj, chiar daca turnarea sapei se face pe vreme calduroasa. In caz contrar, sapa ar putea prezenta la uscare fisuri sau denivelari.

Pasul 4: Turnarea sapei

  • Incepe din cel mai inalt colt al incaperii si toarna compozitia de sapa, urmand un model serpuit.
  • Niveleaza sapa folosind o gletiera cu dinti si utilizeaza o rola cu tepi pentru a elimina eventualele bule de aer ramase in compozitie dupa mixare.

turnare sapa

Pasul 5: Alte lucrari

  • Creeaza rosturi de izolare in zonele de contact cu peretii sau cu stalpii, cu ajutorul polietilenei expandate sau al benzii de burete
  • Rosturile de dilatatie din sapa trebuie sa se suprapuna perfect cu rosturile similare existente in stratul suport. Aceste rosturi se realizeaza utilizand profile de rost corespunzatoare, inainte de turnarea sapei, sau prin taiere, dupa turnarea acesteia.

7. Operatiuni ulterioare turnarii sapei

In mod normal, o sapa autonivelanta se poate usca in cateva zile, in functie de grosimea stratului. De exemplu, una de 2-3 milimetri se usuca in 24 de ore, in timp ce una de un centimetru grosime are nevoie de 7 zile pentru a se usca.

Perioada nu este valabila si pentru alte tipuri de sape, cum ar fi de exemplu sapa semiumeda, a carei perioada de uscare este de pana la 30 de zile. Pentru a impiedica aparitia unor defecte grave la sapa, este necesar sa se astepte perioada stabilita de producatorul amestecului.

IMPORTANT: In niciun caz nu incerca sa fortezi uscarea sapei. Asta inseamna sa nu lasi usile deschise si nici sa nu intervii cu o sursa de caldura in incaperile in care a fost turnata sapa.

Ce defecte pot sa apara in cazul sapei turnate gresit:

  • crapaturi si fisuri
  • ruperea sau ridicarea sapei odata ce s-a uscat
  • diferente de consistenta in unele zone
  • uscare mai lenta
  • diferente de nivel in unele zone

Abia dupa ce sapa s-a uscat se poate interveni pentru formarea rosturilor de dilatatie. Odata ce lucrarile s-au incheiat, se poate trece la montarea pardoselii.

Sursa foto: Shutterstock

Total
103
Shares

1 comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*