Retete de beton

Pregatirea betonului presupune o mare atentie la cantitatile si calitatea materialelor folosite. Tipul de ciment si materialele agregate influenteaza intr-o mare masura duritatea si rezistenta betonului. Cantitatea de apa influenteaza, totodata, omogenitatea pastei obtinute si procesul de intarire, iar raportul dintre aceste doua materiale este cunoscut sub denumirea de „raport apa-ciment” .

Ce presupune, asadar, prepararea compozitiei potrivite de beton, dar si cate tipuri de retete de beton exista, in functie destinatia finala? Afla toate aceste lucruri in articolul de mai jos.

Informatii generale despre beton, ciment, agregate si aditivi

Betonul este un amestec omogen alcatuit din ciment, apa si alte agregate, precum nisip sau pietris. Cimentul reprezinta ingredientul principal din compozitia betonului si este regasit sub forma de pudra, care mai include de obicei calcar, argila, gips si alte substante chimice si minerale cu rolul de agenti de intarire, fluidizare sau plastifiere.

beton

Prin amestecarea tuturor ingredientelor cu apa, are loc un proces care se numeste hidrolizare. In contactul cu apa, cimentul se transforma intr-o pasta lianta care acopera suprafata agregatelor, legandu-le intre ele. La final, pasta se intareste si devine o masa solida, cunoscuta sub denumirea de beton.

Pentru obtinerea unui beton de calitate este necesara verificarea calitatii materialelor utilizate, in special a agregatelor, prin aprovizionarea dintr-o sursa certificata, de incredere.

Alegerea unui tip de ciment se face in functie de rezistenta la compresie initială „R” (la 2 zile), rezistenta la compresiune finala (la 28 de zile), precum si de proprietatea acestuia de a asigura durabilitatea constructiei respective, in conformitate cu normele in vigoare.

Spre exemplu, unul din tipurile de ciment, cu specificatia  CEM II A-LL 42,5 R, este recomandat pentru prepararea betoanelor expuse la ciclul inghet – dezghet, una din problemele care dau cele mai mari batai de cap constructorilor.

Materialele agregate

Agregatele care sunt folosite in compozitia betonului pot fi granule de nisip sau pietris. Acestea au o pondere de 80% din masa betonului si reprezinta un ingredient necesar pentru gradul de rezistenta a acestuia.

Agregate (sorturile) recomandate pentru prepararea betonului obisnuit sunt urmatoarele:

  • nisip cu diametrul granulelor între 0 – 4 mm (sort 0 – 4)
  • nisip  cu diametrul granulelor între 4 – 8 mm (sort 4 – 8)
  • nisip cu diametrul granulelor între 8 – 16 mm (sort 8 – 16)
  • nisip  cu diametrul granulelor între 8 – 22,4 mm (sort 8 – 22,4)
  • nisip cu diametrul granulelor între 16 – 31,5 mm (sort 16 – 31,5)

Iata cum poti sa verifici daca tipul de agregat este potrivit:

  • nisipul – trebuie sa fie aspru si colturos atunci cand il freci intre degete. Nu trebuie sa contina argila, adica sa nu aiba aspect pamantos si sa se scurga usor printre degete. De asemenea, nu trebuie sa contina granule plate stralucitoare, humus, reziduuri petroliere sau resturi vegetale. Mai exact, acesta nu trebuie sa lase murdarie atunci cand il freci intre degete, insa trebuie sa se scurga usor. Nisipul folosit nu trebuie sa fie extras din zona litoralului deoarece contine saruri care pot afecta durabilitatea betonului.
  • pietris – granulele trebuie sa aiba o forma rotunjita, nu aplatizata, fara imperfectiuni pe supfrafata acestora. Cand le lovesti cu ciocanul, granulele de pietris trebuie sa se sparga usor. De asemenea, ai grjia ca acestea sa nu fie acoperite cu argila si alte impuritati precum praf, resturi vegetale sau carbune.
  • balast – este un amestec intre pietris si nisip si trebuie sa respecte criteriile prezentate mai sus

In mod obligatoriu agregatele folosite pentru prepararea betonului trebuie sa fie aprovizionate dintr-o sursa (balastiera sau carierăa) certificata, acestea avand indepartata argila precum si alte resturi care ar putea influenta negativ procseul de intarire al betonului.

Aditivii

Aditivii sunt substante chimice (solide sau lichide) care sunt adaugate in compozitia betonului cu scopul de a-i imbunatati proprietatile, inainte si dupa turnare, dupa cum urmeaza:

  • imbunatatirea proprietatilor amestecului ca sa poti lucra mai usor
  • impermeabilizarea betonului
  • reducerea timpului de intarire in diferite conditii climatice (frig sau caldura)
  • reducerea necesarului de apa din amestec

Utilizarea aditivului corespunzator, dozat dupa prescriptia indicata de producator, asigura durabilitatea betoanelor turnate in conditiile in care apa din compozitia betonului este dozata la minim.

Apa

Apa folosita pentru prepararea betonului trebuie sa fie dozata corespunzator si este strans legata de cantitatea de ciment folosita. Aceasta initiaza reactiile chimice care duc la intarirea betonului, iar folosirea unei cantitati prea mari de apa poate duce la scaderea rezistentei si calitatii betonului. Apa trebuie sa fie limpede si fara impuritati, provenita dintr-o sursa de apa potabila.

Utilaje necesare pentru prepararea betonului

O modalitate simpla pentru prepararea betonului este folosirea unei mici betoniere de santier.

Betoniera este folosita pentru prepararea unor cantitati reduse de beton, in cazul in care ai o lucrare de mici dimensiuni sau lucrari de consolidare. In situatia in care doresti o cantitate mai mare de beton, care urmeaza sa fie turnata intr-un element al structurii de rezistenta (ex. planseu, stalpi, grinzi) este recomandat sa procuri betonul dintr-o statie de betoane.

Pe langa betoniera, mai ai nevoie de o lopata sau o galeata de 10 litri, astfel incat sa poti masura cu exactitate cantitatile de materiale necesare pentru prepararea betonului. De altfel, in continuarea articolului vei afla cum faci necesarul de materiale si cum trebuie sa prepari retete de beton ca un adevarat profesionist.

prepararea betonului

Tipuri de beton, retete si utilizarea acestora

Regasesti mai jos cateva retete de beton pentru un ciment de clasa de rezistenta 42,5R. Cantitatile recomandate se folosesc pentru prepararea unui metru cub de beton (1000 litri), după cum urmează:

Beton C8/10

Cantitati necesare:

  • ciment –  220 kg/m3 (51,7 lopeti de ciment/m3)
  • nisip 0-4 mm – 587 kg/m3 (154 lopeti de nisip/m3)
  • nisip 4-8 mm – 257 kg/m3 (55 lopeti/m3)
  • nisip 8-16 mm – 413 kg/m3 (94 lopeti/m3)
  • nisip 16-31,5 mm – 545 kg/m3 (88  lopeti/m3)
  • apa – 130 litri/m3

Utilizare: poate fi folosit pentru betoane simple nearmate, betoane de egalizare, elemente de umplutura.

Beton C12/15

Cantitati necesare:

  • ciment –  236 kg/m3 (56 lopeti de ciment/m3)
  • nisip 0-4 mm – 530 kg/m3 (138 lopeti de nisip/m3)
  • nisip 4-8 mm – 230 kg/m3 (55 lopeti/m3)
  • nisip 8-16 mm – 370 kg/m3 (94 lopeti/m3)
  • nisip 16-31,5 mm – 494 kg/m3 (88  lopeti/m3)
  • apa – 140 litri/m3

Utilizare: poate fi folosit pentru betoane simple nearmate, betoane de egalizare, elemente de umplutura, sape neexpuse abraziunii.

Beton C16/20

Cantitati necesare:

  • ciment –  280 kg/m3 (65,8 lopeti de ciment/m3)
  • nisip 0-4 mm – 567 kg/m3 (147 lopeti de nisip/m3)
  • nisip 4-8 mm – 252 kg/m3 (56 lopeti/m3)
  • nisip 8-16 mm – 400 kg/m3 (91 lopeti/m3)
  • nisip 16-31,5 mm – 525 kg/m3 (84 lopeti/m3)
  • apa – 161 litri/m3

Utilizare: poate fi folosit la fundatii din beton simplu si armat, sape neexpuse abraziunii.

Beton C20/25

Cantitati necesare:

  • ciment –  300 kg/m3 (70,5 lopeti de ciment/m3)
  • nisip 0-4 mm – 507 kg/m3 (131 lopeti de nisip/m3)
  • nisip 4-8 mm – 215 kg/m3 (49 lopeti/m3)
  • nisip 8-16 mm – 350 kg/m3 (83 lopeti/m3)
  • nisip 16-31,5 mm – 473 kg/m3 (75 lopeti/m3)
  • apa – 173 litri/m3

Utilizare: poate fi folosit la fundatii din beton simplu si armat, sape neexpuse abraziunii.

Beton C25/30

Cantitati necesare:

  • ciment –  352 kg/m3 (83 lopeți de ciment/m3)
  • nisip 0-4 mm – 552 kg/m3 (140 lopeți de nisip/m3)
  • nisip 4-8 mm – 237 kg/m3 (53 lopeți/m3)
  • nisip 8-16 mm – 381 kg/m3 (88 lopeți/m3)
  • nisip 16-31,5 mm – 500 kg/m3 (83 lopeți/m3)
  • apa – 201 litri/m3

Utilizare: poate fi folosit la elemente din beton simplu si armat ca fundatii, stalpi, grinzi, plansee, stalpisori, centuri, sape neexpuse abraziunii.

Sfaturi practice pentru turnarea betonului

Dupa ce ai preparat betonul, trebuie sa respecti cateva sfaturi importante care vor asigura rezistenta si durabilitatea betonului:

Conditiile optime pentru turnarea betonului

Betoanele obisnuite pot fi turnate la o temperatura cuprinsa intre 5 si 30 de grade Celsius, asigurandu-se toate masurile necesare pentru tratarea acestora, in principal impotriva pierderii de apa prin evaporarea sa din compozitie.

In cazul in care temperaturile pe timpul zilei depasesc 30 grade Celsius se recomanda turnarea betonului seara sau pe timpul noptii, astfel incat sa se previna cat mai bine evaporarea rapida a apei.

De asemenea, pe timpul noptii, temperatura optima trebuie sa se mentina intre 5 si 7 grade Celsius. Daca temperatura de afara scade sub 5 grade Celsius (pe timpul iernii), trebuie sa iei cateva masuri de protejare a betonului impotriva frigului.

turnarea betonului

Modalitatea de turnare a betonului

Betonul trebuie turnat de la o inaltime maxima de 60 de cm si in niciun caz nu trebuie aruncat cu lopata deoarece, in unele locuri, betonul nu se va lega si nu va fi omogen.

Nu trebuie sa adaugi apa in plus daca ti se pare ca betonul este prea gros. Betonul va deveni poros si mai putin rezistent. Orice abatere de la reteta de beton va afecta calitatea si durabilitatea lucrarii finale. La elementele structurale cu armaturi dese (pereti diafragma, stalpi sau grinzi) poti sa adaugi un aditiv plastifiant pentru obtinerea unui beton mai fluid cu care sa poti lucra mai usor.

cum se toarna betonul

Vibrarea si uscarea betonului

Timpul de uscare a betonului variaza in functie de temperatura de afara, dozaj, tipul de ciment si aditivi. Dupa turnare este necesara vibrarea betonului. Prin vibrare se mareste gradul de compactare, procedeul fiind de mare ajutor pentru distribuirea betonului in locurile mai greu accesibile.

Durata vibrarii betonului este cuprinsa intre 5 si 30 de secunde. Vei sti ca vibrarea este finalizata atunci cand suprafata betonului este uniforma, usor lucioasa si nu mai apar bule de aer la suprafata. Nivelarea suprafetelor betonate trebuie facuta cat mai repede dupa turnare, recomandat in primele doua ore. Dupa acest interval betonul incepe sa se intareasca.

Metode de vibrare a betonului:

  • vibrarea interna – se face cu un vibrator cu o forma alungita (lance sau bula) care este introdus in masa betonului. Este folosit pentru structuri de rezistenta (grinzi, stalpi, pereti diafragma, radiere. etc.)
  • vibrarea externa – se face cu vibratore electrice pentru cofraje, care se ataseaza pe exeriorul acestora. Este folosit pentru elemente prefabricate (grinzi, dale, borduri, placi de gard)
  • vibrare de suprafata – se face cu o rigla/grinda vibranta care are atasat un mecanism pentru vibrare care intra in contact cu suprafata de beton, in timp ce este deplasata pe aceasta. Este folosit pentru dale de beton si la pardoseli

Vibrarea si uscarea betonului

Aparitia fisurilor in perioada de intarire a betonului poate fi prevenita prin tratarea suprafetelor expuse direct razelor solare prin stropire periodica cu apa, minim 3 zile, sau cu o solutie specializata de protectie. Ambele procedee trebuie aplicate imediat ce suprafata betonului este zvantata.

Aceaste proceduri vor impiedica evaporarea accelerata a apei de amestecul de beton proaspat turnat si, totodata, contribuie la o hidratare mai eficienta a cimentului.

Sursa foto: Shutterstock

Total
262
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*